Sezon 2 Ep #6

Despre Ashoka România cu Ovidiu Condurache (Venture Representative)

Ascultă aici episodul pe YouTube.

La așaîncepe vorbim despre creatori de schimbare. Și am privit din multe unghiuri această idee de changemaker. Am vorbit cu fondatori de organizații sau facilitatori în comunități locale. Am vorbit cu acceleratori și cu beneficiari ai organizațiilor fondate de changemakeri români. În episodul de azi facem un zoom in pe misiunea și detaliile unui accelerator al schimbării de renume mondial, prezent și în România: Ashoka.

Ashoka are deja 4 decenii de activitate și, într-o frază, crezul lor este următorul : Lumea e definită de schimbare și are nevoie de un nou mindset. Ashoka imaginează o lume în care fiecare om e un changemaker : o lume în care toți cetățenii sunt puternici să contribuie la schimbare într-un mod decisiv. În România, Ashoka există din 2018 și ei selectează pe an 2 antreprenori sociali in programul lor de fellowship. Acum ceva vreme am stat de vorbă cu Ovidiu Condurache de la Ashoka România. Vom despica azi, împreună cu Ovidiu, această noțiune de changemaker. Ce înseamnă ea în viziunea Ashoka și ce aptitudini ies în evidență la un creator de schimbare.

Timeline-ul episodului:

2:00 Descrierea activității Ashoka și misiunea organizației
4.00 Despre Ashoka România
6:30 Cele trei dimensiuni pentru România & direcții de dezvoltare

11:00 Tipuri de abilități observate de Ashoka la antreprenorii sociali remarcabili
13:00 Ce presupune efectiv sprijinul Ashoka
15:00 Ce tip de parteneriate ajută Ashoka în oferirea de sprijin
17:40 Unde putem afla mai multe & tipuri de resursele oferite de Ashoka oricui e interesat
20:20 Încheiere

Dacă ți-a plăcut ce ai auzit despre Ashoka, sigur îți va plăcea și episodul în care Eugen Vaida descrie activitatea Ambulanței pentru monumente. Au fost foarte vizibile, în conversația cu el, toate caracteristicile unui changemaker așa cum Ovidiu le-a descris în conversația noastră.

Transcriere episod:

La #așaîncepe vorbim despre creatori de schimbare și am privit din multe unghiuri această idee de changemaker. Am vorbit cu fondatori de organizații sau facilitatori din comunități locale, am vorbit cu acceleratori și cu beneficiari ai organizațiilor fondate de changemakeri români, și-aș vrea în episodul de astăzi să facem un zoom-in pe misiunea și detaliile unui accelerator al schimbării de renume mondial, prezent și în România – Ashoka.

 

Podcastul #așaîncepe pune în lumină changemakeri români. Vorbim cu antreprenori sociali și lideri de comunități locale despre cum inițiativele lor creează impact.

Eu sunt Cristi Schiopu, iar proiectul #așaîncepe își propune două lucruri: să documenteze profilul changemakerului român și să îți extindă orizontul, ca într-o vedere panoramică, ca să cuprindă și acele povești de bine pe lângă ce știi că merge rău în România.

Ashoka are deja patru decenii de activitate și, într-o frază, crezul lor este următorul: „Lumea e definită de schimbare și are nevoie de un nou mindset.” Ashoka imaginează o lume în care fiecare om e un changemaker, o lume în care toți cetățenii au puterea să contribuie la schimbare într-un mod decisiv. Ashoka e un accelerator care crede în antreprenoriatul social ca motor al schimbării. Pe de o parte, ei selectează în fiecare an un număr de fellows pe care îi sprijină pe viață în direcțiile în care ei se dezvoltă, pe de altă parte, Ashoka pune la dispoziția oricui resurse pentru a dezvolta în direcția creării de schimbare cu impact.

Recent am participat la prezentarea unui studiu de caz din Chicago despre jurnalism participativ și la un masterclass excelent de schimbare la nivel sistemic, gratuit. În România, Ashoka există din 2018 și ei selectează pe an doi antreprenori sociali în programul lor de fellowship. Acum ceva vreme am stat de vorbă cu Ovidiu Condurache, de la Ashoka România. Vom despica azi, împreună cu Ovidiu, această noțiune de changemaker, ce înseamnă ea în viziunea Ashoka și ce aptitudini ies în evidență la un creator de schimbare.

Ovidiu Condurache: Ashoka la nivel internațional a pornit în anii ’80, dintr-o dorință de a migra de la un sistem în care susții organizații pentru a produce schimbare în a susține oameni pentru a produce schimbare. Și ce facem noi e că identificăm acei oameni care au abilitățile, mentalitățile, comportamentele necesare și dorința, poate și mai important dorința, de a schimba probleme din jurul lor la nivel sistemic și să-i ajutăm ca în procesul ăsta să ajungă să-și accelereze modul în care produc impact. Aceasta e, la bază, ceea ce facem noi: identificăm acei oameni „nebuni”, le spunem noi, care poate nu se identifică cu alte persoane din jurul lor și încercăm să-i ajutăm să-și accelereze modul în care produc schimbările pe care le văd. Și asta e cumva ce facem de 40 de ani, asta e ce facem și în România ca activitate principală. O particularitate în România e faptul că încercăm tot mai des să povestim despre antreprenoriat social cu o pălărie mai largă, pentru că în România subiectul este văzut destul de mult prin ce înseamnă economie socială, iar la noi antreprenoriatul social este foarte mult legat de impact, e despre schimbări pe care vrei să le obții, nu atât despre mult de tipul de entitate pe care o ai, poate nici nu e nevoie să ai entitate ca să obții acel impact, ci mai degrabă de abilitățile, dorința și inovația pe care o dezvolți ca să produci schimbare. Și atunci încercăm să lărgim spectrul ăsta, pentru că fiecare persoana practic poate să ajungă să fie un antreprenor social, nu trebuie să se pună în cutiuțe de “uite, sunt de la A la B, de la B la C, de la C la D”, ci „pot să fiu de la A la B, dar pot să fiu și antreprenor social”. Pentru noi ce relevant e să identificăm persoana care a venit cu ideile, cu noile paradigme, cu noile procese, cu noile metodologii, pentru că știm că dacă susținem persoana respectivă, indiferent ce va alege să facă, indiferent unde în viață va fi, va produce schimbări și va atinge impact. Și-atunci de asta pentru noi e important, pentru că dacă susținem persoana respectivă, atunci suntem siguri că orice inițiativă dezvoltă, inițiativa respectivă va fi sănătoasă, fie că o face printr-un ONG, printr-un business, într-un mod hibrid, fără organizare de-asta legală… Și-atunci din perspectiva asta pentru noi e important; clar partea de organizație e relevantă, dar în măsura susține omul, nu invers.

Doar ca o imagine așa de ansamblu, birourile Ashoka în general sunt mici, pentru ca activitatea noastră e legată de a susține alte organizații, alți oameni sa povestească despre antreprenoriat social, să ducă mai departe mentalitatea de ce înseamnă să produci schimbări și-atunci încercăm să avem o dimensiune cât mai mică. Pentru noi impactul e important mai degrabă să fie unul indirect, nu direct, prin a crește noi capacitatea și a da proiecte și a ajunge la mulți oameni, ci mai degrabă prin alte organizații care deja sunt prezente, care deja sunt conectate la mediul acesta. Și-atunci noi suntem așa, în general, în medie cam o echipă de șase persoane și nu toate persoanele lucrează full-time, deci unele sunt și pe partiții mai mici de timp, dar cam așa, cam ăsta e maximul la care ajungem, de șase persoane, și cred că e formula potrivită.

Pe dimensiunea de antreprenoriat social, în fiecare an selectăm două persoane. Pentru noi, benchmarking-ul sau cum alegem numărul ăsta, că până la urmă e un număr, e faptul că de-a lungul timpului am observat că, în medie, reușim să identificăm un Ashoka fellow la 10 milioane de locuitori, la nivel global, cam așa lucrăm noi cu statistici, și-atunci asta ne dă o imagine despre regiunea în care suntem, câți Ashoka fellows (în teorie) am putea alege într-un an. Asta nu înseamnă că nu putem alege mai multe persoane, ci faptul că, uitându-ne la ce populație avem, ăsta e un ritm normal. Sunt țări în care într-adevăr selectăm mai mulți în fiecare an, nu e același număr peste tot, dar la noi da, în medie cam doi pe an.

În România, noi avem câteva direcții mari în care ne orientăm. Una este cea de antreprenoriat social, care vine la pachet cu mai multe bucățele: una este de a selecta Ashoka fellows, apoi înseamnă conectare de antreprenori sociali, creatori de schimbare cu oportunități internaționale, cursuri sau oportunități de finanțare, apoi înseamnă zona de social finance (finanțare socială) și cum construim ecosistemul care să îi susțină pe acești antreprenori sociali să crească, deci cumva întreg ecosistemul din jurul lor. Apoi e bucata de cunostințe și expertize pe care o avem noi la nivel de Ashoka și s-o aducem în România, s-o traducem, s-o facem accesibilă și ca limbă, și ca alte dimensiuni pentru antreprenorii sociali de aici, asta devine o bucată în sine de cum aducem cunoștințe care să fie valoroase în România. Și a treia dimensiune e legată mai degrabă de zona de care spuneam la început, că Ashoka fellow are un anumit set de abilități, comportamente și acolo noi ce-am identificat sunt câteva abilități, să le numim changemaking skills, pe care vedem ca a fi importante să dezvolte orice copil în parcursul lor și asta e o dimensiune nouă pe care o adăugăm la nivel global. Ea există, dar în România de acum începem să vedem, de exemplu, cum ducem empatia în școli și cum ea e prezentă în școli, empatia fiind cumva principala abilitate pe care o vedem a fi importantă pentru un copil s-o dezvolte, fiecare bucățică. Iar pe prima bucățică de antreprenoriat social suntem aproape de oamenii cu care intrăm în contact, asta înseamnă îi conectăm poate cu alți Ashoka fellows din străinătate și sunt în domeniul lor și poate pot să preia din expertiza lor, (n.r să facă) schimbi de practici, asta s-a și întâmplat, sau au acces la oportunități și avem așa un proces cumva recurent prin care ne ținem conectați cu oamenii, vorbim cu ei să aflăm unde sunt, să le ascultăm poveștile, ca și noi, Ashoka, să înțelegem ce se mai întâmplă în domeniile respective.

O persoană pe care o selectăm drept Ashoka fellow poate să vină din orice domeniu și avem deschidere către orice domeniu, deci asta e baza la orice, indiferent ce am face, indiferent ce nominalizări primim, le primim pe toate indiferent de domeniul în care activează o persoană. Acum noi la nivel global avem patru tematici care sunt în atenția noastră, dar nu ca o concentrare 100% a energiei, ci domenii în care ne-am pus atenția, am adus fellows împreună și să vedem cum avansăm în viitor pe domeniile respective. Și ele sunt climă și planetă, longevitate, gen și take for humanity, nu știu cum să-l traduc în română. Și astea sunt patru domenii care să spun că, la nivel global, sunt importante. La nivel local, în schimb, noi avem deschidere către orice domeniu; pentru că noi suntem prezenți pe cinci ani, asta ne-a oferit libertatea să ne uităm mai deschis către orice persoană, indiferent de identitatea lor și indiferent de domeniul din care vin, și atunci cumva cu fiecare Ashoka fellow pe care l-am selectat, am mai adăugat un nou domeniu în tolba noastră. Pentru că din cei opt pe care i-am selectat până acum, fiecare are un domeniu diferit, și-atunci pentru noi deschiderea asta e foarte importantă. Într-adevăr, ne uităm la, să spunem, subiecte care sunt importante astăzi în România, cum e educația ca domeniu foarte, foarte, foarte larg, ca să dau un exemplu, dar asta nu înseamnă că ne vom seta obiectiv concret să selectăm doar Ashoka fellows din educație dacă noi identificăm astfel de persoane, adică nici nu rămânem blocați în domenii. În același timp ne uităm să vedem la ce se întâmplă în România, unde ar fi valoros să fim noi prezenți, pe subiecte precum educație sexuală, în trecut am ales în zona de trafic de persoane, unde la fel era un subiect important, dar asta a contat foarte mult și de persoanele care există. Ce facem în schimb este ca cu persoane cu care intrăm în contact, să stăm în contact și să le oferim oportunități internaționale sau locale de dezvoltare, în momentul în care vedem potențialul ca în viitor să devină Ashoka fellows sau pentru că munca lor produce impact în domenii importante în România. Dar ca să sumarizez, avem o atenție pentru ce e relevant în România, dar procesul nostru e deschis pentru oricine, din orice domeniu.

Cristi S.: L-am întrebat pe Ovidiu despre criteriile după care ei evaluează un antreprenor social în procesul lor de selecție pentru fellowship.

Ovidiu C.: Nu e o listă pe care să spunem că noi am pilotat-o și e a noastră, ci mai degrabă o sinteză din mai multe dimensiuni. Și într-adevăr prima este empatia, pentru noi, apoi mai e modul de lucru în echipă, organizare în echipă, avem și ce spunem noi leadership, care nu e despre un mod autoritar sau top down de a opera, ci mai degrabă distributiv, orientat către viziune, din zona asta vine. Avem și efectiv abilitatea de changemaking, îi spunem noi, abilitatea de a putea să produci schimbare, să vii cu o inițiativă atunci când vezi că ceva nu merge bine; și-am lăsat-o în engleză, changemaking efectiv. Și astea sunt câteva care se leagă de parcursul vieții, o persoană deprinde genul acesta de abilități să poată să fie, să se simtă un creator de schimbare, un antreprenor social.

Dar legat de Ashoka fellows acolo cumva se mai adaugă câteva elemente, dincolo de abilitățile acestea care sunt la bază. Și acolo ce am observat eu e odată conectarea profundă cu problema pe care o rezolvă și cu oamenii care sunt afectați de problema respectivă, acolo e cumva ceea ce face diferența dintre un antreprenor social și o persoană care alt tip de inițiative, pentru că e diferența dintre a face ceva transformațional sau ceva oportunist. Și asta o văd la antreprenorii sociali, e o conectare profundă, directă, care dă motivație constant, indiferent de ce s-ar întâmpla, și asta e profund înrădăcinată acolo. Mai e și cumva o zona de mentalitate, faptul că e o orientare către schimbări, către impact, nu atât de mult orientare către proiect, proiectele devin mai degrabă laboratoare de a dezvolta metodologii, tipuri de schimbări, de a descoperi diferite insight-uri. Și asta ceva în plus la o persoană care devine Ashoka fellow.

Susținerea noastră are mai multe niveluri, există un nivel financiar în cazul în care persoana respectivă are nevoie și o bursă pe care o dăm timp de trei ani, care scade cu 20% la fiecare an, scopul ei fiind să ajute persoana respectivă să nu se preocupe de cheltuielile day to day și să se poată concentra 100% pe ideea nouă pe care o are. Și am avut Ashoka fellows care au trebuit să-și dea demisia și au vrut să facă asta și au vrut să aibă siguranța financiară să poată să se concentreze pe a crește impactul, și ăsta-i scopul ei cumva. La fel, e către persoană, nu către organizație, dar asta e cumva partea cea mai micuță, deși e relevantă pentru ei. Dar apoi e susținerea care vine direct către persoană, și aici există un nivel local, de România, unde avem această analiză a organizației, a persoanei, să înțelegem ce tip de nevoi ai, la nivel personal: coach, mentorat, cursuri pentru anumite abilități de care ai nevoie și să vedem cum te ajutăm, cum să ai acces la ele, ai nevoie să ajungi la anumiți oameni, anumite organizații, cum putem să te ajutăm să ajungi acolo, (n.r. e nevoie de) anumite tipuri de consultanță pentru organizații, la fel anumite experiențe pentru colegii tăi din organizație. Ăsta-i nivelul local, unde e foarte mult ca-n familie, adică ne auzim constant, constant știm ce nevoi au și îi ajutăm direct. Există apoi nivelul european, care e un nivel transversal, (n.r. cu) experiențe de învățare pentru Ashoka fellows și oameni din organizațiile lor, pe tematici transversale – cum măsori impact, cum te uiți la schimbări sistemice, cum colaborezi sectorial, transsectorial și inclusiv comunități de fellows care împreună, nebuni fiind, se strâng și gândesc ce pot să facă împreună sau cum arată viitorul domeniului lor și asta ajută. Mai există și un nivel în care, dacă Ashoka fellows vor să-și scaleze ideea în alte țări, avem un program, o metodologie de a-i susține și în dimensiunea asta.

Noi chiar ne conectăm real la persoane și dăm timp pentru zona asta, de asta și procesul e lung, pentru că pentru noi e foarte important să ne conectăm cu aceste persoane și să înțelegem profund ce au nevoie. Poate să fie și elemente de genul să vină pe email cu o problemă, dar de cele mai multe ori sunt la telefon, adică stai cu omul în telefon și aflii nevoile lui și ăsta-i primul pas să înțelegi mai în profunzime. Și apoi ce ne ajută e că noi încercăm, pe lângă conexiunile cu Ashoka fellow, să aducem aproape de noi și comunități de business, cum e Romanian Business Leaders, drept comunitate unde Ashoka fellows-ii noștri ajung să fie și ei membrii cu un statut special și atunci să fim în relație cu ei sau parteneri pro-bono, în zona de legal, spre exemplu, și să construim relații; și inclusiv să fim aproape de coach, mentori, pentru că-i implicăm și în proiectele noastre. Deci cumva dezvoltăm relații si cu alte organizații și alți oameni pe care-i avem aproape și în momentul în care un Ashoka fellow are nevoie de suport, activăm relațiile respective. Ușor, ușor și noi ca organizație suntem văzuți ca acest spațiu neutru de întâlnire al oamenilor care au idei de a schimba lucrurile și atunci există o deschidere către a ajuta Ashoka fellows, adică faptul că devii Ashoka fellow vine și cu un nivel de încredere că dacă susții omul respectiv, susții o idee care produce impact la o scară foarte mare. Și atunci asta ajută să ajungem mai ușor la oameni, plus faptul că în parteneriatele pe care le avem, de orice fel, la fel încercăm să ne conectăm cu oamenii respectivi, adică relația nu e una tranzacțională, inclusiv cu partenerii financiari – nu îi vrem acolo pentru că ne dau bani, ci pentru că împreună putem să construim ceva valoros și cu sens.

Cristi S.: Așa cum spune și Ovidiu, zonele de antreprenoriat social în care Ashoka România a selectat fellows sunt din cele mai diverse: de la sprijinul persoanelor cu boli genetice rare, până la raportare în legătură cu crimă organizată, de la sprijin pentru fete și femei rome, până la restaurare de monumente sau educație civică. Chiar pentru proiectul #așaîncepe am stat de vorbă cu doi dintre Ashoka fellows: Elena Calistru și Eugen Vaida. Am întrebat-o și pe Dorica Dan, fellow Ashoka din 2018, despre impactul pe care Ashoka l-a avut asupra activității ei. Dorica conduce Asociația Prader Willi în România, care sprijină persoane cu acest sindrom și cu alte boli genetice rare. Ea a numit Ashoka un partener unic. Ea ne-a mai spus că a învățat să creadă și mai mult în misiunea pe care și-a asumat-o, a învățat cum să-și evalueze impactul și mai ales cum să scaleze serviciile pe care le face prin folosirea unor rețele inteligente.

Ovidiu C.: Noi avem mai multe moduri prin care aducem informație către România și nu numai. Avem pe de o parte evenimente globale, care sunt publice și majoritatea sunt cu Ashoka fellows, principala noastră cunoaștere vine de la Ashoka fellows, înțelegerea noastră despre cum produci impact e din ce fac Ashoka fellows. Și atunci toate evenimentele pe care le avem în principal cu Ashoka fellows sunt deschise către români. În al doilea rând, e faptul că recurent noi avem materiale pe care le scriem, rapoarte; s-a scris foarte mult, materiale destul de lungi despre insight-uri, învățăminte sedimentate de la Ashoka fellows strict pe direcția respectivă și ele sunt mereu publice, nu avem materiale care să fie în vânzare, să spun așa. În România, de exemplu, în momentul în care facem cartografieri sau programe pe anumite tematici, întotdeauna avem materiale pe care le scoatem despre ce învățăm noi, despre ce am observat noi, care se poate să fie utile de vreo formă sau nu. La începutul pandemiei am avut și noi un proces de lucru cu organizații din România și cu Moldova ca să poată să se adapteze la perioada de pandemie, și am avut foarte multe activități prin care am adus Ashoka fellows și i-am conectat cu comunitatea din România și acolo, la fel, am scris și un material despre cum a fost experiența noastră, ce am învățat despre sistem, ce poate fi util să luăm din perioada respectivă. Acum, despre experiențele noastre în zona de planetă și climă din România și din regiune la fel, vom avea un material pe care îl vom scoate anul acesta. Inclusiv un proces pe care l-am coordonat eu pentru creatori de schimbare care folosesc sportul pentru a produce impact, și acolo va fi un material pe care o să-l scoatem cu ce am învățat de la ei, ce spun ei. Asta o facem recurent, scoatem informații, și anul ăsta vrem să și traducem din cursurile pe care le avem la nivel european, care sunt în limba engleză și asta poate să fie un impediment la un moment dat. Deci asta e cumva orientarea noastră, de a aduce resurse și informații aproape de oameni și la fiecare persoană în parte în funcție de momentul în care e potrivit să le acceseze, ajunge la noi sau ajunge la oportunitățile noastre. Pentru că în perioada asta e un overflow de informații și resurse. E un moment potrivit pentru toate. Pe site-ul nostru se poate intra și pe pagini globale, și pe pagina de țară, se poate accesa pagina de evenimente care e pentru toată lumea și se pot găsi acolo rapoartele noastre, materialele noastre.

Cristi S.: Dacă ți-a plăcut ce-ai auzit pentru Ashoka, sunt sigur că-ți va plăcea și episodul în care Eugen Vaida descrie activitatea Ambulanței pentru Monumente. Au foarte vizibile în conversația cu el toate caracteristicile unui changemaker, așa cum Ovidiu le-a descris mai înainte.

Îți mulțumesc că ne-ai ascultat!

Găsești pagina episodului cu referințe și transcrierea acestuia la asaincepe.com/podcast. Le mulțumesc Ioanei Banaga și Alinei Cristea pentru ajutor! Îi mulțumesc asistentei mele de producție, Cristina Căluean pentru munca depusă, ca să ajungă la tine ce ai auzit.

Pe Instagram găsești bonusuri la ce se întâmplă în podcast. Îi mulțumesc Mihaelei Beșleaga pentru talent și disponibilitate.

Tema muzicală e realizată de Cantemir Neacșu.

Aminteste-ți și de newsletter-ul #așaîncepe, îl primești lunar și vei găsi în el resurse și inspirație pentru creatori de schimbare.

Eu sunt Cristi Schiopu, ne auzim în episodul următor.

Share This